Vitamina:
Este denumirea fiecaruia dintre componentele unui grup de substante din punct de vedere chimic foarte diferite intre ele. Vitaminele se clasifica in doua grupe mari: vitamine liposolubile (care se dizolva in grasimi) A,D,E,K. Acestea iau parte la reactii speciale cu functii specializate (vedere, formarea oaselor, procese de oxidare celulara, coagularea sangelui), se pot acumula in organism, mai ales in ficat, formand rezerve utile pentru situatiile de necesitate. Vitamine hidrosolubile (care se dizolva in apa); C, B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3 (niacina), B6 (piridoxina), B5 (acid pantonenic), B12 (cobalamina), B9 (acid folic), H (biotina). Acestea favorizeaza activarea proceselor metabolice prin producerea de energie si nu se acumuleaza in organism. Sunt foarte sensibile la actiunea caldurii si la prepararea alimentelor. Toate vitaminele sunt indispensabile pentru dezvoltarea si sanatatea organismului, deoarece ii regleaza procesele fundamentale, fiind bioregulatoare. Unele vitamine pot fi sintetizate de flora intestinala, in cantitati mici. Vitaminele nu au aport de energie, , nici nu aporta materialele pentru construirea tesuturilor. Vitaminele sunt continute , in diferite concentratii, in toate alimentele de origine animala si vegetala.
Vitamina A:
Face parte din clasa vitaminelor liposolubile, solubile in grasimi sau in solventi apolari, si prin aceste substante este distribuita catre diversele tesuturi. Vitamina A este prezenta in tesuturile animale, ca retinolul, chiar si in tesuturile vegetale, carotenoidele. Cea mai raspandita carotenoida este betacarotenul. Vitamina A indeplineste mai multe functii importante cum ar fi: este fundamentala in mecanismul vederii si pentru adaptarea ochiului la lumina de intensitate scazuta; favorizeaza cresterea organismului prin stimularea diferentierii celulare; este indispensabila pentru sanatatea pielii, a mucoaselor, a parului si a unghiilor; este utilizata pentru tratarea acneei juvenile si a psoriazisului. Vitamina A este inmagazinata in ficat, , principalele surse de alimentare sunt ficatul si uleiul din ficat de peste. Surse semnificative sunt si ouale, anghila, laptele si lactatele. Carotenoidele se gasesc din abundenta in vegetale, mai ales in mirodenii, in fructe, in zarzavaturile si legumele de culoare galben-portocalie sau rosie.Sunt prezente si in legumele verzi, in special in spanac.
Vitamina B1:
Aceasta se mai numeste si ”tiamina”, care face parte din categoria de vitamine hidrosolubile, ca si celelalte vitamine din grupa B, care este prezenta in natura si organismul este in masura sa o sintetizeze prin intermediul florei bacteriene din intestin. Vitamina B1 participa pe post de coenzima la diverse reactii din metabolismul carbohidratilor. Pe langa acestea, ea mai permite o crestere si dezvoltare normala, joaca un rol important in transmisia impulsurilor nervoase, vindeca beri beri, o boala care se datoreaza liupsei de tiamina si care provoaca dezechilibrari ale aparatului digestiv, ale aparatului cardiovascular si ale sistemului nervos.
Vitamina B2:
Aceasta se mai numeste si riboflavina, care apartine vitaminelor din complexul B, fiind o vitamina hidrosolubila, adica solubila in apa si in solventi polari. Fiind sensibila la lumina , alimentele care o contin trebuie sa fie pastrate la intuneric. Este necesara la dezvoltarea normala si viata celulelor la persoanele adulte, dar mai ales la nou nascuti sau la copii. Aceasta mai este utila pentru conservarea tuturor tesuturilor in stare de sanatate, a micoaselor oculare si a aparatului digestiv; mentinerea rezistentei fizice la adult; cresterea pielii si a parului. Vitamina B2 este continuta in alimente cum ar fi: ficatul, lapte, lactate, oua, drojdie de bere, maruntaie, cereale si legume; zarzavaturi cu frunza verde cum ar fi, spanacul, sfecla, cicoare verde, ciuperci, fructe uscate.
Vitamina B5:
Aceasta fiind numita si acid ” pantotenic”, se gaseste in toate celulele vii. Aste foarte larg raspandita, fiind un precursor esential al coenzimei A, o substanta care permite desfasurarea tuturor reactiilor principale ale metabolismului carbohidratilor, aminoacizilor si al acizilor grasi, fiind un constituent de baza al tuturor celulelor. Este hidrosolubila si poate fi sintetizata partial de catre flora intestinala. Aceasta este foarte importanta pentru sanatatea pielii, a ficatului, a glandelor suprarenale si a sistemului nervos. Este importanta pentru metabolismul energetic, sinteza acizilor grasi, sinteza colesterolului, imbunatatirea capacitatii de raspuns la situatii de stres si de oboseala, prevenirea imbatranirii premature a pielii. Este prezenta in toate alimentele, vegetale si animale, fiind gasita in carne si organe, in ficatul de manzat si de vitel, in peste, galbenus de ou, cereale integrale, legume, broccoli, conopida si varza, ardei rosii iuti, fructe uscate si castane, drojdie de bere si laptisor de matca.
Vitamina B6:
Prin acest termen sunt identificate piridoxina, piroxidale, piridoxamina. Face parte din categoria vitaminelor hidrosolubile. Vitamina B6 este sintetizata de microflora bacteriana din intestin, prin urmare trebuie introdusa in organism prin alimentatie. vitamina B6 indeplineste functii importante in organism, cum ar fi: participa la metabolismul aminoacizilor, al carbohidratilor si al lipidelor; favorizeaza producerea de globule rosii, anticorpi si transformarea triptofanului in niacina; contribuie la reglarea functionarii aparatului digestiv, a sistemului muscular si al sistemului nervos. Se gaseste in alimentele de origine animala si vegetala. Cele mai bune surse de alimentare sunt: carnea, organele, unii pesti, verdeturi si zarzavaturi, legume, toate cerealele, fructe. Cel mai bun integrator este drojdia de bere.
Vitamina B 12:
Vitamina B 12 reprezinta un grup de substante care se mai numesc si ”cobalamine”, fiind caracterizata prin prezenta in structura lor al unui element esential mineral ” cobaltul”. Cele mai cunoscute forme de vitamina B12 sunt hidroxicobalamina si cianacobalamina. Aceasta participa la metabolismul celulelor care se afla in faza de dezvoltare, mai ales a celor din sange. Digestia si absorbtia vitaminei B12 depind de urmatorii factori: Aciditatea sucului gastric, care permite separarea ei de proteinele introduse prin alimentatie si secretia unei substante numita factor intrinsec, o glicoproteina care este produsa de mucoasa stomacala, care leaga vitamina B 12 si permite absorbtia acesteia la nivelul ileonului, pentru a fi inmagazinata in ficat. Vitamina B12 este esentiala pentru procesele de crestere si dezvoltare celulara, pentru prevenirea si tratamentul anemiei megaloblastice, protejarea si buna functionare a sistemului nervos. Vitamina este sintetizata de microflora intestinala si este continuta in alimentele de origine animala. Sursa optima pentru vitamina B12 sunt carnea si organele, in special ficatul, carnea de peste si mai ales molustele, pastravul, somonul, tonul, oua, lapte si branzeturi.
Vitamina C:
Vitamina C se mai numeste si ”acid ascorbic”, care apartrine vitaminelor hidrosolubile. Este indispensabila pentru desfasurarea mai multor functii vitale, fiind cofactor in diferite reactii importante pentru metabolismul celular, este indispensabila pentru formarea colagenului, favorizeaza buna stare de sanatate a oaselor, dintilor si gingiilor. Deasemenea este coimplicata in metabolismul unor neurotransmitatori, unor medicamente si steroizi, mareste biodisponibilitatea mineralelor, ajuta la absorbtia si utilizarea fierului, fiind indispensabil pentru globulele rosii din sange, fiind utila pentru prevenirea hemoragiilor. Stimuleaza sistemul imunitar, actioneaza ca antioxidant, neutralizand actiunea daunatoare a radicalilor liberi, mentine tonicitatea vaselor sanguine si capilare, previne bolile infectioase, apara organismul impotriva agentilor contaminanti, reducand efectele negative ale stresului. Fructele si legumele sunt bogate in vitamina c, kiwi, citrice, ardeiul gras si cel iute, papaia, mango, patrunjelul, coacazele, fragii si capsunele, varza si spanacul, fiind prezenta si in glandele suprarenale, creierul si globulele albe.
Vitamina D:
Este o vitamina liposulubila, care se dizolva in grasimi si in solventii apolari, si se prezinta in diferite forme, identificate prin numere de la 1 la 5. Sunt cunoscute doua vitamine cu putere antirahitica si anume vitamina D2 sau ercocarciferol si vitamina D3 sau colecalciferol. Vitamina D este considerata mai degraba un hormon decat o vitamina. Aceasta poate fi sintetizata printr-un precursor, in epiderma sub actiunea luminii solare. Nu este inmagazinata in ficat, iar pentru a-si exercita activitatea, trebuie sa fie transformata de ficat si rinichi in forma sa activa. deasemenea coparticipa la reglarea absorbtiei calciului si a fosforului in procesul de formare a oaselor si a dintilor; poate dezvolta o actiune antitumorala, fiind fundamentala pentruprevenirea rahitismului infantil. Este prezenta in alimentele de origine animala in pesti, hamsii, somon, tonul si pestele spada, ouale, laptele. Se mai gaseste in aport redus si in ciuperci si legume cu frunza verde inchis.
Vitamina E:
Vitamina E este o vitamina liposolubila, care este compusa dintr-un grup de substante numite tacoferoli si tocotrienoli, cea mai puternica sub aspectul valorii biologice si nutritionale foarte ridicate, fiind alfatocoferolul. Aceasta evita oxidarea acizilor grasi prezenti in membranele celulelor, actioneaza in sinergie cu alti compusi antioxidanti, permite globulelor rosii sa transporte mai mult oxigen spre tesuturi, favorizeaza dilatarea vaselor sanguine si intareste peretii capilarelor, reduce posibilitatea de formare a cheagurilor in sange, stimuleaza secretia urinara, incetinind procesele de imbatranire. Aceasta s-a mai dovedit eficienta si in protejarea organismului impotriva aparitiei unor tumori, in prevenirea aterosclerozei si diminuarea riscului de maladii cardiace. Vitamina E se gaseste in cantitati semnificative in alimentele vegetale bogate in acizi grasi mononesaturati si polinesaturati cum sunt germenii de grau, uleiul de seminte, uleiul de masline, seminte uleioase, fructe uscate, cereale integrale. se gaseste in mirodenii, in caviar, in cartofi, oua si avocado, sparanghel, broccoli, spanac, rosii, ardei rosu iute.
Vitamina K:
Aceasta nu este o substanta unica, ci mai degraba o serie de compusi. Este prezenta in diverse alimente, dar este produsa de flora bacteriana intestinala. Face parte din vitaminele liposolubile, solubile in grasimi si in solventi apolari. Aceasta indeplineste functii de reglare a coagularii sangelui. Deasemenea poseda o actiune anticancerigena si asigura protectie impotriva osteoporozei. Cea mai insemnata sursa de vitamina K este flora bacteriana intestinala, fiind prezenta in unele vegetale cum ar fi spanacul, conopida, broccoli, varza creata, sparanghel, salata, mazare, soia, fasole, cartofi, rosii, in ficat, in lapte de vaca si in branzeturi, in ulei de porumb si in ceai verde chinezesc.
