Inainte de a vorbi despre fistic, hai sa aflam ce fel de nuca este aceasta. Pistacia vera – fistic. Este o ruda cu caju. Creste pe pantele muntilor din Asia Centrala, Siria, Mesopotamia si nord-estul Iranului.
Arbore cu tulpina sau tufa de 4-6 metri, coroana este joasa, destul de groasa, cu fisuri adanci, coaja de culoare gri-maroniu. Traieste aproximativ 300 – 400 de ani.
Fruct – drupa, oval, forma oarecum unghulara, lungimea de pana la 25 mm. Partea interna poate fi galbena, rosu sau violet. Miezul verziu, delicios, untos. Fructul doar in bucatarie este numit nuc, dar in termenii botanici – seminte. Fisticul se coace in lunile septembrie – noiembrie. Cand se coace, coaja partial se desface. Sub influenta radiatiilor ultaviolete solare, frunzele de fistic secreta uleiuri esentiale. De la influenta excesiva o persoana sanatoasa poate fi chiar ametita. Iar in cantitati mici uleiul esential este chair util, ajuta la mentinerea vitalitatii organismului.
Ar trebui remarcat faptul ca fistic, spre deosebire de alte nuci, este o combinatie eficienta de aminoacizi si calorii, vitamine si minerale. Fisticul contine cupru, mangan, fosfor si minerale utile cum ar fi potasiu si magneziu.
Fisticul este bogat in vitamene B, si in special B6. Aici poate concura chiar cu ficat de vita. Zece nuci pe zi este un sfert de portie zilnica de vitamina B6 pentru un adult.
Fisticul este foarte util, tehnologia sa de prelucrare nu implica mari eforturi, iar asta inseamna ca produsul este ecologic si potrivit pentru alimentatie terapeutica. Exceptie – fistic sarat, care inainte de uscare se inmoaie in apa cu sare.
Persoanele cu boli de inima, ar trebui sa introduca fisticul in dieta sa – ajuta la consolidarea vaselor de sange si elimina palpitatiile. De asemenea, este util in tratarea tuberculozei si bolilor respiratorii.
Fisticul este recunoscut ca un afrodisiac excelent – sporeste potenta sexuala, precum si mareste vitalitatea celulelor germinale de sex masculin.
