Natura juridica o regimului matrimonial

Regimul juridicMai intai de toate, casatoria reprezinta actul juridic ce se incheie intre cei ce se casatoresc. Pentru ca actul de casatorie sa fie validat sunt necesare vointa si acordul celor ce urmeaza a deveni soti, imediat ce casatoria este incheiata, va fi independenta de acel acord de vointa, urmand a fi condusa in intregime de normele legale. Casatoria se considera act juridic-conditie deoarece partile au posibilitatea de a hotari daca dispozitiile legale ce fundamenteaza statutul legal al mariajului li se aplica sau nu, insa nu au capacitatea de a le modifica.
Cu privire la natura juridica a regimului matrimonial, incepem prin a spune ca aplicarea sa nu depinde de averea sotilor. Indiferent de cat de saraca ar fi o persoana are un patrimoniu, astfel si sotii sunt supusi unui regim matrimonial, indiferent ca sunt bogati sau saraci. De asemenea, analiza regimului matrimonial trebuie realizata tinandu-se cont de complexitatea problemelor pe care le ridica. Se pleaca de la ideea potrivit careia starea civila de persoana casatorita aduce odata cu ea si modificari in statutul patrimonial.
Stabilirea structurii patrimoniului fiecaruia dintre soti. Regimul matrimonial include: activul matrimonial si pasivul matrimonial; respectiv se va stabili care este natura juridica a bunurilor fiecaruia dintre soti si care este natura juridica a datoriilor fiecaruia dintre soti.

Regimul comunitatii legale
La bara relatiilor patrimoniale dintre soti ramane ca regim matrimonial regimul comunitatii legale. Acest regim cuprinde bunurile pe care fiecare dintre sot le-a dobandit in timpul casatoriei, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt bunuri proprii ale fiecarui sot in parte.
Regimul comunitatii legale este fundamentat de urmatoarele principii:
a)principiul egalitatii dintre soti.
Acest principiu presupune ca bunurile celor doi soti sunt comune sau proprii fara a deosebi dupa cum a fost dobandite de barbat sau de femeie. De asemenea, fiecare sot in parte are aceleasi puteri asupra bunurilor comune.
la desfacerea casatoriei prin divort, in cazul desfiintarii sau la incetarea casatoriei, cand se pune problema lichidarii regimului matrimonial si impartirii bunurilor comune, nu se poate face nicio discriminare bazata pe sex. Aceasta nu inseamna insa ca bunurile se vor imparti intotdeauna in cote egale, deoarece criteriul in raport cu care se va determina cota de proprietate a fiecarui sot din bunurile comune este contributia efectiva pe care fiecare a avut-o la dobandirea si conservarea acestor bunuri.
b) principiul subordonarii raporturilor patrimoniale dintre soti raporturilor personale dintre soti. Astfel, comunitatea de bunuri a fost reglementata ca o masa de bunuri afectata realizarii sarcinilor casatoriei.
c) principiul recunoasterii muncii oricaruia dintre soti in gospodarie.
d) principiul exercitarii drepturilor si al indeplinirii obligatiilor parintesti fata de copiii lor.
Trasaturi juridice ale regimului comunitatii legale
– este un regim de comunitate partiala deoarece sotii au doua tipuri de bunuri (comune si proprii) si doua de datorii (comune si proprii);
– este un regim legal deoarece viitorii soti au dreptul de a alege un anumit regim matrimonial: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala;
– este un regim mutabil si flexibil deoarece legea permite ca regimul comunitatii legale sa poata fi schimbat in timpul casatorie prin conventie matrimoniala cu un alt regim matrimonial, in anumite conditii si in anumite limite;
– este un regim imperativ limitat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.