Adaugă Activinfo.ro ca sursă preferată în Google
În data de 26 octombrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie care schimbă radical modul în care se calculează dobânda pentru creditele neplătite. Această decizie, care va fi obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, stabilește că dobânda se calculează doar până la momentul în care banca declară creditul scadent, nu până la finalul perioadei contractuale. O schimbare majoră, care afectează direct relația dintre bănci și clienții lor, iar implicațiile sunt clare: băncile nu mai pot percepe dobândă pentru ratele neplătite dacă nu declară oficial scadența creditului.
Rezumat:
Interpretarea legală a „datoriei exigibile”
Conform deciziei, instanța supremă a interpretat sintagma „datoria exigibilă” din articolul 38, alin. (7) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 134/2023, într-un mod foarte clar. Potrivit acestei interpretări, „datoria exigibilă” include doar dobânda remuneratorie scadentă până la momentul declarării scadenței anticipate, nu și dobânda calculată de la data scadenței anticipate până la finalul perioadei contractuale.
Implicații practice și protecția consumatorului
În practică, orice contract de credit are un grafic de rambursare care arată suma lunară datorată, cuprinzând atât principalul, cât și dobânda. În timpul plăților regulate, nu există probleme. Însă, când un client nu mai poate plăti ratele, banca are dreptul să declare creditul scadent și să înceapă executarea silită după trei luni. Totuși, conform deciziei, băncile nu pot recupera dobânzile viitoare, ci doar sumele datorate la momentul declarării scadenței.
Înalta Curte a subliniat în comunicatul de presă că includerea în „datoria exigibilă” a tuturor costurilor contractului de credit, aferente întregii perioade contractuale, ar contraveni finalității normei interpretate. Aceasta are ca scop recunoașterea drepturilor consumatorului-debitor, reglementate la nivel european și oferirea unei protecții sporite la nivel național. Decizia este considerată o măsură corectă, care pune capăt unor practici considerate nejuste, în care băncile ar fi putut percepe dobânzi pentru sume deja recuperate, adică, mai pe românește, o îmbogățire nelegală pe „spinarea cetățeanului”.
Decizia Înaltei Curți reprezintă un pas important în direcția echității financiare și a protecției consumatorilor, într-o industrie în care relațiile de putere sunt adesea dezechilibrate. Cetățenii au acum un nou instrument legal pentru a se apăra împotriva practicilor abuzive, iar băncile trebuie să ajusteze rapid politica lor de calcul al dobânzilor.
Sorin Petrescu