Postul este infranarea de la toate mancarurile, de la bauturi, de la toate cele lumesti si de toate poftele cele rele, pentru ca sa poata crestinul sa isi faca rugaciunea sa ii fie milostiv Dumnezeu si pentru a ucide poftele trupului si a primi harul lui Dumnezeu.
Postul este un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci un mijloc de mantuire. Este totodata o renuntare de buna voie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iubirea si respectul pe care il avem fata de Dumnezeu.
Postul foloseste si sufletului si trupului, pentru ca intareste trupul, usureaza si curateste sufletul. Pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului.
Postul poate fi de mai multe feluri:
- a) Postul negrul – atunci cand nu se mananca si nu se bea nimic cel putin o zi intreaga;
- b) Postul uscat – atunci cand se mananca numai spre seara si doar mancaruri uscate precum fructe uscate, paine si apa, seminte etc).
- c) Postul obisnuit – se mananca la orele obisnuite, insa doar mancaruri de post, fara carne, peste, branza, oua, vin, lapte, grasime).
- d) Postul usor – dezlegare la vin, peste, icre si untdelemn.
In functie de durata lui, postul poate fi doua feluri:
- a) Post de o zi;
- b) Post de mai multe zile.
Posturile pe care le tinem:
- a) Miercurea si vinerea din fiecare saptamana, in amintirea Patimilor Domnului: miercurea au facut sfat carturarii si arhiereii iudeilor sa-L prinda pe Hristos, iar vinerea L-au rastignit pe cruce.
- b) Ziua inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), in amintirea Patimilor Domnului pe cruce (dezlegare la untdelemn si vin).
- c) Ziua taierii capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), (dezlegare la untdelemn si vin).
- d) Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) – se tine post indiferent de ziua in care cade, a doua zi se va lua aghiasma pe nemancate.
Nu se posteste miercurea si vinerea:
- a) In Saptamana Pastilor sau Saptamana Luminata;
- b) De la Nasterea Domnului si pana in ajunul Bobotezei;
- c) In saptamana imediat urmatoare de dupa Rusalii;
- d) In prima saptamana a Triodului;
- e) In saptamana Branzei – dezlegare numai la oua, branza, lapte,.
- f) Nu se tine post in ziua Nasterii Domnului nici de Boboteaza, cand acestea cad miercurea sau vinerea.
Posturile de mai multe zile din cursul anului:
- a) Postul Pastelui;
- b) Postul Craciunului;
- c) Postul Sfanta-Mariei;
- d) Postul San-Petrului;
Postul Pastelui este postul dinaintea Pastelui. E asezat in cinstea Patimilor Domnului si ne aminteste de postul de patruzeci de zile al Mantuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei. Tine sapte saptamani si este cel mai vechi, cel mai lung si mai de seama dintre toate posturile bisericesti. Sunt scutiti copiii, bolnavii, cei neputinciosi, lauzele, batranii si cei aflati in situatii speciale.
Postul Craciunului este postul dinaintea Nasterii Domnului. Tine 40 de zile (15 noiembrie – 25 decembrie. Ne aduce aminte indeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise in pustie, inainte de primirea Legii. In ziua Craciunului, in orice zi cade, mancam de dulce.
Postul Sfanta-Mariei Mari este postul dinaintea Adormirii Maicii Domnului. E asezat in cinstea Maicii Domnului, amintindu-ne de postul cu care aceasta, dupa traditie, s-a pregatit spre trecerea ei la cele vesnice. Tine doua saptamani: de la 1-15 august.
Postul San-Petrului, adica al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel e asezat in cinstea acestor doi Sfinti Apostoli, a caror moarte muceniceasca se serbeaza la 29 iunie si care s-au ostenit cel mai mult pentru vestirea Evangheliei si pentru raspandirea credintei crestine. Acest post are o lungime schimbatoare, intrucat inceputul lui atarna de data Rusaliilor. Daca aceasta zi cade miercurea sau vinerea nu se mananca de dulce.
Respectarea posturilor este o datorie a oricarui credincios, care este cuprinsa in poruncile Bisericii. Postirea nu presupune doar alimentarea de post, ci si infranarea de la patimi, ispite si pacate. Odata abtinerea de la mancarurile de dulce, trebuie sa ne curatam nu numai trupul, ci si sufletul, prin rugaciune si pocainta. Postul adevarat este nu numai cel trupesc, ci si sufletesc: postul de bucate, de fapte, postul de mancare si totodata de purtari. In post se poate consuma coliva, fie ca se face in casa, fie ca se opteaza pentru comenzi coliva. In cadrul slujbelor de pomenire a celor adormiți, un element aproape nelipsit il reprezinta coliva. Pentru coliva, Bucuresti dispune de o serie de cofetarii dintre care puteti alege.
Rolul untdelemnului in alimentatia de post
Untdelemnul este un aliment descoperit si folosit de om pentru a-si intregi alimentatia zilnica. Uleiul obtinut din samburi de maslin era o hrana satioasa, bogat in calorii, incat inlocuia cu succes lipsa carnii. De aceea, in perioada postului, in zilele prevazute de randuielile bisericesti, untdelemnul este scos din alimentatie deoarece noi urmarim in post dezrobirea trupului de patimi, si cum untdelemnul aduce un bogat aport nutritional, trupul nu mai simte nevointa postului.
Postul redus doar la aspectul alimentar devine o simpla dieta. Ca sa putem simti deplin roadele cele frumoase ale postirii este necesar sa insotim postul alimentar cu postul duhovnicesc, adica rugaciune staruitoare, citirea cartilor ziditoare de suflet, dar si de savarsirea faptelor bune.
