Inainte de discreditarea astrologiei de catre Biserica Catolica, deci inainte de declararea incompatibilitatii oficiale intre astrologie si religie, Evul Mediu a exploatat la maxim comunicarea dintre Om si Cosmos. In Evul Mediu, observarea fenomenelor celeste a adus in prim-plan astronomi care au ramas in istorie prin descoperirile lor. Cei mai renumiti dintre ei au recunoscut valoarea astrologiei sau chiar s-au folosit de ea.
Nicolaus Copernicus…
… (1473-1543) a fost cel care a dat Bisericii una dintre cele mai grele lovituri, pentru ca a reusit sa scoata definitiv cu armele stiintifice Pamantul din centrul Universului. Lui i se datoreaza modelul astronomic heliocentric, el demonstrand ca Pamantul si celelalte planete se invart in jurul Soarelui si nu invers.
Interesant este insa ca tot el a fost unul din cei mai celebri astronomi care au intretinut raporturi stranse cu religia ca institutie. Cartea sa De revolutionibus Orbium Coelestium (Despre miscarile de revolutie ale corpurilor ceresti) ii este inchinata Papei Paul al lll-lea (care a condus Biserica Catolica intre 1534-1549). Paul al lll-lea a avut o mare slabiciune fata de un astrolog, Luca Gaurico, care prezisese alegerea lui pe Sfantul Scaun, de unde si afinitatea sa cu astrologia. Copernic realizeaza in lucrarea sa o adevarata reforma astronomica, utila inca si mai mult astrologilor. Desigur, acuratetea observatiilor despre miscarile planetelor si despre pozitia lor pe cer a permis elaborarea unor predictii astrologice mult mai bine datate.
Mai multe despre Copernic aflam de la unul din detractorii sai, Wilhelm Gnapheus, care-l dispretuia pentru aroganta si pentru interesul fata de astrologie. Mai mult, Copernic era acuzat de acelasi „binevoitor” ca se considera un om inspirat de Dumnezeu. Poate aceasta comunicare cu cele de sus i se tragea lui Copernicde la zodia Pesti… Pentru el, astronomia si astrologia erau strans legate, aproape pana la identificare: „Daca demnitatea artelor ar fi evaluata dupa materia lor prima, aceea pe care unii o numesc astronomie, iar altii astrologie… ar fi de departe cea mai inalta.”
Tycho Brahe…
… (1546-1601), desi a fost un conservator ce a promovat caracterul static al Pamantului, deci teoria geocentrica, a facut observatii impresionante despre miscarea planetelor si a cartografiat peste 800 de stele. Brahe era convins de influenta corpurilor ceresti asupra evenimentelor care au loc pe Terra, insa si-a exprimat fatis opozitia fata de anumite scheme de interpretare. El a pus accentul pe corectitudinea matematica si ar fi scris o lucrare in care propunea un nou sistem de case astrologice. Din pacate, opera respectiva s-a pierdut si nu a mai ajuns la noi.
Tycho Brahe a elaborat previziuni astrologice despre explozia solara observata in 1572 si despre tranzitul cometei ce s-a aratat pe cer in 1577. El i-a consiliat Frederick al ll-lea, rege al Danemarcei si Norvegiei, si pe Rudolf al ll-lea, imparat al Sfantului Imperiu Roman, protectorii sai, si a facut horoscopul puternicului viitor rege al Danemarcei, Cristian al IV-lea, la cateva saptamani dupa nasterea sa. Ironia sortii a facut ca tocmai Cristian al IV-lea sa-l forteze pe Brahe mai tarziu sa plece din tara natala si sa se exileze la Praga, unde l-a primit cu bratele deschise Rudolf al ll-lea.
Brahe a promovat corespondentele dintre corpurile ceresti, substantele terestre (metale, pietre etc.) si organele corpului uman. De asemea, el a fost unul din cei mai mari propovaduitori ai relatiei dintre microcosmos si macrocosmos, dintre Universul vazut ca un „cosmos mare” si om, definit ca un „cosmos mic”.
Johannes Kepler…
… (1571-1630) era convins de influenta configuratiilor planetare asupra oamenilor. El a formulat, de altfel legile miscarii planetelor (Legile lui Kepler). De asemenea, el punea pe seama miscarii planetelor evolutia fenomenelor meteorologice de pe Pamant. Kepler a fost unul dintre avocatii legaturii care exista intre miscarea de pe cer si evenimentele terestre.
S-au pastrat pana in zilele noastre aproximativ 800 de harti ridicate de Kepler (astrograma proprie in mai multe versiuni, astrogramele membrilor familiei etc), insotite de interpretari succinte. El a fost pasionat in special de astrologia previzionala, predictiile sale fiind si cele care i-au atras o faima de necontestat. In 1595, fiind angajat sa predea matematica la Graz, in Austria, a anticipat o rascoala taraneasca ce nu a intarziat sa izbucneasca, o invazie a turcilor si un frig naprasnic, ce avea intr-adevar sa marcheze acea iarna. Ca matematician la curtea imperiala, se stie ca i-a talmacit imparatului Rudolf al ll-lea horoscoapele unor personalitati, printre care Mohamed si imparatul Augustus. De asemenea, Kepler a anticipat deznodamantul conflictului izbucnit in acea vreme intre Republica Venetiana si Papa Paul al V-lea.
